Nicolae Sabin DORDEA
Motto: “Unu si cu unu, uneori fac unsprezece” – proverb indian
1+1=11? De ce uneori unu plus unu fac unsprezece? Răspunsul este simplu: pentru că intervine sinergia. Strict aritmetic ar fi eronat, dar aici nu este vorba de o simplă aritmetică. Sinergia nu este suma aritmetică a factorilor reuniți pentru împlinirea unui scop, ci mult mai mult. Sinergia este interacțiunea dintre diferiți factori, al cărei efect este mai mare decât suma acțiunilor individuale. Definiția dată de dicționare pentru sinergie desemnează: 1. o acțiune simultană a mai multor factori, agenti, organe, sisteme, îndreptată în același sens în urma unei asocieri; 2. coordonarea mai multor acțiuni în vederea unui rezultat comun cu economie de mijloace (fr. synergie, cf. gr. syn – cu, ergon – acțiune). Iată un prim exemplu: unei echipe de doi oameni care lucrează împreună, i se cere să deplaseze un dulap mare si greu pe o anumită lungime. Fiecare dintre ei, individual, nu poate muta dulapul mai mult de 3 metri, deci suma maximă a acțiunii lor individuale este de 3 + 3 m = 6 m. Dar, când actionează împreună, sunt capabili să deplaseze dulapul pe o lungime de 11 metri. Astfel, efectul acțiunii lor comune este cu mult mai mare decât suma acțiunilor individuale. Al doilea exemplu: o persoană este invitată să ridice doar pe degetul arătător, un fotoliu, lucru greu de realizat, dacă nu chiar imposibil. Chiar dacă ar avea forța necesară ca să-l ridice pe un singur deget, nu ar reuși să-l țină în echilibru. Sunt invitate alte câteva persoane pentru a forma cu toții o echipă și pentru a ridica fotoliul, utilizând doar degetul arătător. De data aceasta, acționând împreună, membrii echipei ridică fotoliul cu ușurință. Întreaga greutate s-a disipat în mod egal tuturor membrilor echipei, fiecare suportând doar o mică parte din sarcină pe degetul arătător și în plus, s-a realizat și echilibrul necesar pentru ca fotoliul să nu se răstoarne. Asta înseamnă că au reușit ceea ce și-au propus, utilizând fiecare mult mai puțină energie. Există și o altă definiție pentru termenul de sinergie, cu conotație religioasă, care desemnează răspunsul credinciosului la chemarea Sfântului Duh; cooperarea tainică și liberă între harul lui Dumnezeu și voința omului în vederea mântuirii (din limba greacă – sinerghia). Poate nu este o coincidență faptul că prin iubire de semeni, cooperare, asociere, oamenii pot genera energii superioare, cu rezultate superioare celor individuale. Ar avea sens. Pe vremuri, în comunitațile sătești din Ardeal și poate și în alte părți ale României, pentru a ajuta un cuplu tânăr, toți locuitorii apti de muncă din sat se reuneau pentru construirea unei case. În doar câteva zile casa era gata: se săpau șanțuri, se făcea fundația de piatră și beciul, se ridicau și se tencuiau pereții, se realiza acoperisul, se puneau podele și tavane. Modul acesta de a se uni, de a coopera, pentru a realiza împreuna un obiectiv al obștii se numea clacă. Deși claca era o reminiscentă a evului mediu, când țăranii erau chemati cu toții în anumite zile din an să presteze munci numai în beneficiul seniorului, genul acesta de muncă în echipă s-a perpetuat timp de secole, mult după dispariția feudalismului, sub forma unei acțiuni de întrajutorare reciprocă a întregii comunități sătești. Astfel, conform acestui obicei păstrat până în secolul trecut, fiecare locuitor al satului era, la un moment dat, ajutat de comunitate. Aceasta era doar una din regulile nescrise, menite să dezvolte și să consolideze satul românesc. O altă formă de cooperare socială, prezentă și astăzi, de această dată în domeniul financiar, sunt casele de ajutor reciproc instituite de anumite pături sociale mai defavorizate (pensionari, cadre didactice). Fiecare membru cotizant poate beneficia, atunci când are nevoie, de un împrumut cu dobândă foarte mică, din fondul constituit din economiile tuturor celorlalți membri, ulterior restituind datoria în rate lunare eșalonate pe o anumită perioadă. Un singur om nu ar putea realiza asta, ar fi nevoit să se rezume doar la propriile economii. Dintotdeauna posibilitătile unui singur om au fost limitate și de aceea și astăzi ca și altădată, fiecare apelează, în caz de nevoie, la ajutorul familiei, al clanului, al grupului social, al societății, din care face parte. În limba română există expresii ca “unde-s doi puterea crește” sau “unirea face puterea”. Rezultate din experiență, ele conțin înțelepciune populară pură. Oamenii au observat natura, au luat exempul albinelor sau furnicilor. Exemplele de mai sus ilustrează faptul că oamenii, fiecare luat în parte, nu ar putea realiza individual decât foarte puțin, pe când împreuna, prin cooperare cu semenii lor, “pot dărâma munții”. Această “putere” suplimentară rezultată din reunirea mai multor factori asociați în atingerea aceluiași scop este de fapt un efect sinergic. Deși pentru o mai bună înțelegere, în ilustrarea efectului sinergic se dau de obicei exemple de utilizare a forței, sinergia nu se manifestă numai ca forță fizică, ea are și o componentă calitativă. Efectul sinergic are și o altă fatetă, aceea de a genera inspiratie, idei creatoare, emulație. Într-o sesiune de brainstorming se produc de multe ori idei inovatoare și modalități noi de rezolvare a problemelor, exploatând tocmai spontaneitatea discuțiilor grupului de lucru. Munca în echipă, prin efectul sinergic eliberează importante energii pozitive capabile să atingă rezultate nebănuite. Conceptul de sinergie și de efect sinergic a căpătat în timp noi valențe. Termenul este generic, el se aplică în diferite domenii. Se pot da câteva exemple: în psihologia socială, în economia de piata, în managementul proiectelor, în farmacologie, în teoria informațiior, în energie. În psihologia socială Activitățile cu efect sinergic sunt și un rezultat al organizării. Rezultatul muncii în echipă organizată, este mai mare decât suma rezultatelor acțiunilor individuale. Ca urmare a efectului de sinergie organizațională rezultă un excedent de beneficiu, în sensul ca media prestațiilor atribuită fiecărui membru al echipei care se află în interacțiune cu ceilalți, este mai mare în comparație cu beneficiul care poate fi adus de prestația unei persoane care acționează individual. Utilizand cooperarea și sincronizarea în acțiuni comune sau complementare, o structură organizațională poate obține rezultate mult mai bune și mai durabile. Sinergia aduce rezultate remarcabile în cazul grupurilor relativ mici, grupuri ușor de condus, controlabile. Ea se manifestă și în cazul grupurilor mari de oameni, dar poate deveni incontrolabilă. În economia de piață Integrarea mai multor entități, în crearea unui nou produs, reduce costurile de pregătire și promovare a acestuia și crește șansele de succes pe piață și de realizare a profitului. Efectele sunt la o scară mult mai mare comparativ cu situația când fiecare dintre operatori lucrează separat. În managementul proiectelor Este situația în care mai multe proiecte sunt derulate în același timp, oferind o organizare mai profitabilă sau costuri de operare mai mici, decât la punerea în aplicare a acestor proiecte separat. Acest lucru se datorează posibilității de achiziții publice comune a resurselor pentru proiecte, închirierea de echipamente sau utilizarea de cunoștințe de specialitate pentru mai multe proiecte concurente implementate împreună în același timp. În farmacologie Este cazul când două sau mai multe medicamente aplicate individual acționează slab asupra pacientului, dar după aplicarea lor împreună, ele au un efect foarte puternic. Sinergia în acest caz poate fi compusă din substanțele active. Interacțiunea intre medicamentele individuale la nivel biochimic, precum și răspunsul la tratament au un efect sinergic (la nivel fiziologic). În teoria informațiilor Apar câteva informații, care aparent nu au legătură, cu privire la un anumit eveniment, fiecare avand un anumit conținut de fond. Informațiile relevante combinate împreună, permit înțelegerea întregului eveniment printr-o legătură logică între fapte, iar prin interpolare se pot restaura chiar informații care lipsesc. În energie În cercetările efectuate în domeniul energiei se utilizează căldura unui reactor nuclear în procesul reacțiilor chimice pentru obtinerea hidrocarburilor sintetice din carbon și apă sau dioxid de carbon. Sinergia carbon-energie nucleară constă în încălzirea apei de către un tip de reactor nuclear modern la o temperatură de 900 – 1000 ° C. Hidrogenul este utilizat pentru hidrogenarea cărbunelui pentru a produce benzină sintetică. Această reacție permite prepararea combustibilului sintetic într-o cantitate de aproximativ 600 kg/tona de cărbune.
Istorie si Numismatica 