TIPURI MONETARE MACEDONENE SI ELENISTICE

” Istoria este versiunea evenimentelor trecute asupra carora oamenii s-au pus de acord.” – Napoleon Bonaparte

TIPURI MONETARE MACEDONENE SI ELENISTICE                                                   un articol de Nicolae Sabin DORDEA

Tipurile de monede care au circulat în Dacia şi care ulterior au influenţat monetăria dacică, au fost principalele monede macedonene şi elenistice. Acestea au o semnificaţie deosebită în istoria numismaticii europene pentru faptul că ele au fost modelele care au influenţat caracteristicile emisiunilor monetare în următoarele două milenii. Macedonia are oricum un loc special în istorie, datorat celor doi principali exponenţi ai săi, Filip al II-lea şi în mod deosebit, Alexandru cel Mare.
Filip al II-lea, membru al dinastiei Argeade, a fost cel de-al treilea fiu al regelui Amiyntas al III-lea şi tatăl lui Alexandru al III-lea, cunoscut în istorie ca Alexandru cel Mare. După ce la început a fost regent pentru nepotul său Amyntas al IV-lea, fiul fratelui său Perdicas al III-lea, în 359 a.Chr. Filip al II-lea a dobândit puterea deplină şi s-a încoronat rege al Macedoniei, regat care a dominat întreaga Grecie. Capitala regatului după anul 400 a.Chr. a fost oraşul Pella.
Până la sfârșitul secolului al IV-lea a.Chr., regatul ocupa numai o regiune care corespunde cu oarecare aproximație cu Macedonia din Grecia zilelor noastre. Macedonia, izolată oarecum şi de munţii înconjurători, era un regat mai retras în raport cu restul Greciei (Elada). Regatul macedonean a căpătat în timp un caracter elenistic din ce în ce mai pronunţat, chiar dacă iniţial civilizaţia macedoneană a fost considerată ca fiind ceva mai înapoiată. Deşi de neam grec, amestecat cu elemente tracice şi ilirice, macedonenii din acele timpuri, erau considerati de eleni, sălbatici şi barbari. Ocupaţiile de bază ale macedonenilor erau agricultura, vânătoarea şi extragerea bogăţiilor solului (în special a aurului)
Filip al II-lea a moștenit tronul Macedoniei într-un moment de disperare totală, cu regiunea înconjurată de regatele greceşti ostile. Filip a folosit o combinaţie de abilitate diplomatică şi strălucire militară pentru a-şi transforma poziţia în lumea elenă, restabilind pacea şi câştigand dominaţia întregii Grecii. El şi-a reorganizat armata în unităţi militare puternice denumite „falange”, formate din soldați profesionişti, o idee nouă şi revoluţionară. Fiul său, Alexandru, a construit pe bazele solide realizate de Filip şi a utilizat unităţile de falange cu mare efect, reuşind să creeze unul dintre cele mai mari imperii pe care lumea le-a văzut vreodată. Deşi, după moartea creatorului său, la scurtă vreme, imperiul s-a dezmembrat în mai multe regate care se duşmăneau, regate conduse de foştii săi generali, cuceririle lui Alexandru au lăsat o moştenire nepieritoare, având meritul răspândirii culturii şi ştiinței greceşti în tot vastul său imperiu.
După două secole de glorie, în mod inevitabil a urmat declinul. Macedonia a fost cucerită de Republica Romană şi transformată în provincie în anul 146 a.Chr..
Circulaţia monedelor emise de regii macedoneni în teritoriile din bazinul Dunării Inferioare a fost influenţată direct de puterea pe care aceştia au avut-o în regiune începând cu jumătatea secolului al IV-lea a.Chr.. Sunt binecunoscute episoadele intervenţiilor regilor macedoneni Filip al II-lea în Dobrogea (339 a.Chr.) şi Alexandru cel Mare în Muntenia (335 a.Chr.).
Monedele lui Filip al II-lea (359-336 a.Chr.) şi Alexandru cel Mare (336-323 a.Chr.), stateri de aur, tetradrahme şi drahme de argint, monede divizionare de bronz, au circulat pe teritoriul Daciei în special în regiunile extracarpatice, mult mai rar întâlnite în Transilvania, unde în general, au fost descoperiri izolate. Cele mai frecvente au fost descoperirile de tetradrahme care, în cazul celor de tip Filip al II-lea, au fost identificate ca fiind emisiuni postume. De multe ori, acestea au fost descoperite împreună cu monede de la Alexandru cel Mare, ceea ce arată faptul că pătrunderea lor la nordul Dunării s-a petrecut în intervalul de timp între cele două campanii macedonene mai sus menţionate (339-335 a.Chr.) şi cele conduse de Lysimach împotriva lui Dromichaites (în anii 300 a.Chr. şi 292 a.Chr.). Ele sunt bătute fie de oraşele vest-pontice, fie pătrund pe căile comerciale din sudul Dunării. Este important de remarcat că cetăţile vest-pontice au continuat emisiunile proprii, ştiută fiind politica tolerantă a regilor macedoneni în domeniul monetar.
Monedele macedonene sunt lucrate cu o finete greu de egalat, sunt deosebit de frumoase şi bine realizate, relieful lor sculptural amintind de basoreliefurile greceşti. Gravorii macedoneni au dat dovadă de o mare măiestrie în realizările lor, atingând excelenţa şi reuşind să creeze un stil artistic aparte. Monedele macedonene au fost atat de bine executate artistic şi tehnic, încât se poate spune că toate imitaţiile care le-au urmat în timp au avut un caracter degenerescent.

TETRADRAHMA TIP FILIP AL II-LEA

Efigie Fil  Efigie Fil 1  Efigie Fil 2
Efigiile lui Filip al II-lea pe aversul tetradrahmelor
In timpul domniei lui Filip al II-lea s-au emis două tipuri succesive de tetradrahme, diferenţa dintre ele fiind dată doar de aspectul reversului.
Tetradrahma din argint de tip Filip al II-lea reprezintă pe avers, celebra efigie, într-un cerc perlat, portretul puternic al lui Zeus spre dreapta, cu păr bogat şi barbă stufoasă, purtând cunună de lauri.

Filip II AmphFilip Pella

Primul tip monetar în ordine cronologică, îl înfăţişează pe revers pe regele Filip călare, orientat spre stânga, purtând kausia, un tip de pălărie macedoneană antică, cu mâna dreaptă întinsă, adresându-se adunării armatei, legenda ΦIΛIΠΠOY (FILIPPOU) şi sigla monetăriei emitente. Acest tip de monedă a fost emis între 359 si 348 a.Chr..

Filip II Tet maced Filip II Amphipolis

Cel de-al doilea tip monetar a fost emis după anul 348 a.Chr. când Filip al II-lea a celebrat Jocurile Olimpice la Dion, la poalele muntelui Olympos, situat la 15 km sud-vest de oraşul Katerini de astăzi, în aproapiere de Salonic. Acesta redă pe revers, într-un cerc perlat, călăreţul olimpic orientat spre dreapta, care are într-o mână o ramură de palmier, legenda ΦIΛIΠΠOY (FILIPPOU) şi sigla monetăriei emitente. Acesta este tipul monetar cel mai des imitat de întreaga lume antică.
Cele mai multe tetradrahme au fost bătute la monetăriile Pella şi Amphipolis. Tetradrahmele au în general o greutate de peste 14 grame şi un diametru de 25-26 mm.

Postuma b

Tet Filip II Amphipolis avTet Filip II Amphipolis rev

Emisiuni postume ale tetradrahmelor lui Filip al II-lea

TETRADRAHMA TIP ALEXANDRU CEL MARE 

Alexandru tetr Milet

Alex III avAlex III rev

Tetradrahma de tip Alexandru cel Mare înfăţişează pe avers capul lui Herakles cu blana de leu (după unii specialişti ar fi chiar chipul lui Alexandru), iar pe revers Zeus cu acvilă şi sceptru stând pe tron spre stânga, legenda AΛEΞANΔPOY (ALEXANDROU) sau AΛEΞANΔPOY BAΣIΛEΩΣ (ALEXANDROU BASILEOS) precum şi diferite sigle şi monograme (cea de sus, monetăria Milet).

DRAHMA TIP ALEXANDRU CEL MARE 

Dr Alex av Dr Alex rev

Drahmele de argint emise în timpul lui Alexandru cel Mare au aceleaşi caracteristici iconografice ca şi tetradrahmele.
În timpul campaniilor europene sau asiatice ale lui Alexandru cel Mare, o bună parte a obiectelor din aur şi argint prădate au fost topite, transformate în lingouri şi trimise la Pella şi Amphipolis pentru a fi transformate în monede. Se estimează că în timpul domniei lui Alexandru Macedon, numai la monetăria de la Amphipolis, au fost bătute aproximativ 13 milioane de tetradrahme din aur şi argint.
Atât în cazul emisiunilor lui Filip al II-lea, cât şi a celor ale lui Alexandru cel Mare, monedele au continuat să fie bătute şi după moartea acestora în monetăriile oraşelor macedonene, dar şi ale oraşelor din întreaga lume greacă. De asemenea, ele au fost copiate sau au servit drept model pentru monetăriile regatelor barbare de la periferia lumii elenistice.

TETRADRAHMA TIP FILIP AL III-LEA

Filip III Arhideul

Tetradrahma de tip Filip al III-lea Arideul (Arhidaios) fratele vitreg al lui Alexandru, înfăţişează pe avers capul lui Herakles cu blana de leu, iar pe revers Zeus cu acvilă şi sceptru stând pe tron spre stânga, legenda ΦIΛIΠΠOY (FILIPPOU) sau ΦIΛIΠΠOY BAΣIΛEΩΣ (FILIPPOU BASILEOS) precum şi diferite sigle şi monograme. Drahmele de argint emise în timpul lui Filip al III-lea, ca şi cele emise în timpul lui Alexandru, au aceleaşi caracteristici iconografice ca şi tetradrahmele. Un destin similar l-au avut şi monedele lui Filip al III-lea Arideul, tetradrahma şi drahma constituind modele pentru emisiunile getice de la Dunărea de Jos.

TETRADRAHMA TIP LYSIMACH

Lisimach tetradr Pergamon

Tet Lysimah Pella avTet Lysimah Pella rev

Tetradrahma din timpul domniei lui Lysimach, satrap (321-306 a.Chr.) şi rege al Thraciei (306-281 a.Chr.) prezintă pe avers capul zeificat a lui Alexandru spre dreapta, cu coarnele lui Amon, iar pe revers, reprezentarea zeiţei Athena Nikephoros şezând pe tron spre stânga şi legenda la stânga şi la dreapta: ΛYΣIMAXOY BAΣIΛEΩΣ (LISIMACOU BASILEOS), eventual monogramă (monetăriile Pergamon si Pella).
După cum s-a văzut în capitolul anterior, tipul staterilor de aur a lui Lysimach, a fost utilizat mult mai târziu, de Mithridates VI Eupator regele Pontului, în emisiunile oraşelor pontice în timpul primului său război cu romanii. Monedele macedonene din aur, argint şi bronz au avut o răspândire mai largă decât cea a teritoriilor controlate în mod direct, la un anumit moment, de Alexandru cel Mare şi urmaşii săi. Ele au fost întâlnite şi în Transilvania, mai ales în zona Munţilor Orăştie, fiind puse în legătură cu campaniile lui Burebista la Dunărea de Jos, dar şi în Moldova, pe văile Prutului şi Siretului.

 

TETRADRAHMELE MACEDONIEI PRIMA SI ALE INSULEI THASOS

Un rol important privind circulaţia monedelor în Dacia preromană, l-au avut tetradrahmele Macedonia Prima şi tetradrahmele insulei Thasos. Având în vedere cantitatea mare de tetradrahme Macedonia Prima şi Thasos descoperite în Dacia intracarpatică (Transilvania), cercetările arheologice au scos în evidenţă importanţa politică şi economică în special a câtorva zone, în a doua jumătate a secolului al II-lea a.Chr. şi prima jumătate a secolului I a.Chr., în schimburile comerciale cu negustorii din Peninsula Balcanică, având ca placă turnantă populaţia unei uniuni de triburi dacice din zona Munteniei. Intr-un alt capitol ulterior se va evidenţia importanţa acestor tipuri monetare în evoluţia monetăriei dacice.

TETRADRAHMA TIP MACEDONIA PRIMA
După înfrângerea regelui Perseu de catre romani la Pydna în 168 a.Chr., Macedonia a fost împărţită în patru republici clientelare stabilite de Roma. Romanii au instaurat în aceste regiuni un regim republican şi au impus o serie de interdicţii, printre care se număra interzicerea importului de sare, a exploatării pădurilor şi a exploatării minelor de aur şi argint, care reprezentau principalele bogăţii ale Macedoniei. În aceeaşi perioada a existat şi interdicţia de a bate monedă. După zece ani, ţara era în aşa măsură sărăcită încât romanii au permis redeschiderea minelor de aur şi emiterea de monedă din argintul exploatat. Dintre cele patru regiuni, Macedonia Prima şi Secunda au emis tetradrahme de argint, Terţia nu a emis monedă, iar Quatra a emis numai piese de bronz. Emisiunile cele mai numeroase au fost cele ale Macedoniei Prima, care dispunea de bogatele mine de argint de la muntele Pangaion, precum şi de monetăria de la Amphipolis, cu excepţionala-i tradiţie tehnică şi artistică. Începutul activităţii monetare a Macedoniei Prima a fost marcat de o emisiune festivă din 158 a.Chr., foarte restrânsă ca număr de piese, purtând pe avers capul lui Zeus iar pe revers imaginea zeiţei Artemis Tauropolos, cu câte o torţa în fiecare mâna, pe un taur spre stânga. A urmat apoi tipul monetar arhicunoscut, ale cărei monede poartă pe avers bustul zeiţei Artemis Tauropolos iar pe revers măciuca lui Hercule într-o coroană de ramuri de stejar. Tetradrahmele Macedoniei Prima au fost emise după sistemul monetar attic, introdus în Macedonia de Alexandru cel Mare, diferit de cel aeginic.

Tet Macedonia Prima

Tetradrahmele Macedoniei Prima poartă pe avers bustul zeiţei Artemis Tauropolos, spre dreapta, în mijlocul unui scut macedonean. Zeiţa poartă în jurul capului o bandă numită stephane, are părul strâns la ceafă într-o torsadă, cu câteva şuviţe care coboară pe tâmple şi pe ceafă. Tunica îi este prinsă pe umăr cu o agrafă rotundă, mai mult sau mai puţin vizibilă. Înapoia capului se văd parţial un arc şi o tolbă, atribute ale zeiţei care apar de obicei împreună. Bustul zeiţei este înconjurat de un cerc perlat. Scutul ca atare este ornamentat cu şapte ovale duble, în care se află o stea cu opt braţe, care alternează cu tot atâtea grupuri de câte trei puncte. Pe revers monedele poartă legenda (înscrisul) cu litere grecesti MAKEΔONΩN ΠPΩTHƩ (MAKEDONON PROTIS) – Macedonia Prima, pe două rânduri despărţite de măciuca lui Hercule aşezată orizontal, cu capătul gros spre dreapta, care sunt înconjurate de o coroană formată din două ramuri de stejar. Deasupra şi dedesubtul legendei apar una sau mai multe monograme ale monetăriei sau magistratului monetar. În partea stânga a reversului, în afară coroanei, este reprezentat un fulger în maniera obişnuită pe monedele greceşti, dar redat prin globule foarte fine. Cercetarea sistematică a monedelor a sos în evidentă faptul că există deosebiri marcante între monede, aversul pieselor prezentand deosebiri de la un lot de piese la altul, privind trăsăturile feţei, dar şi coafura. Aceste tetradrahme cu flan mare, au diametrul de 32-33 mm şi greutati intre 16-17 grame.
Tetradrahmele Macedoniei Prima se numără printre cele mai bogate şi mai răspândite emisiuni monetare ale antichităţii. Cu toate că ele au jucat un rol însemnat în circulaţia monetară în Peninsula Balcanică şi în nordul Dunării, evoluţia şi cronologia lor relativă este aproape necunoscută deoarece aceste emisiuni se înşiruie pe o perioada relativ scurtă, de circa nouă ani (158–150 a.Chr.). Macedonia a fost declarată oficial provincie romană în 146 a.Chr. după ce generalul Metellus l-a înfrânt pe regele Andriscus Macedon în anul 148 a.Chr., şi după ce cele patru republici clientelare au fost dizolvate. În cadrul provinciei intrau Epirus Vetus, Tesalia şi părți ale Iliriei și Traciei.
TETRADRAHMA TIP THASOS                                                                                            În a doua jumătate a secolului al II- lea a.Chr., în Dacia şi-au făcut apariţia alte monede, de influenţă macedono-tracică, tetradrahmele insulei Thasos, o insulă din Grecia situată în bazinul nordic al Mării Egee (Marea Traciei), la 8 km distanță de coasta meridională a Traciei. Ele au fost emise între anii 148-80 a.Chr. Aceste monede au avut mare căutare pe piaţă pentru că s-au răspândit nu numai în Dacia, ci şi în tot nordul Peninsulei Balcanice şi în vasta regiune ocupată de sciţi în sudul Rusiei de astăzi. Au circulat în Dacia până pe la jumătatea secolului I a.Chr., până când romanii au ajuns la Dunăre, pe la 70 a.Chr., şi astfel au ajuns pe piaţă şi denarii romani republicani.

Tet Thasos

Tetradrahmele insulei Thasos au pe avers chipul tânar al zeului Dionysos orientat spre dreapta, cu cunună de iederă şi două rozete din puncte deasupra frunţii, iar pe revers Herakles nud (Hercules), în picioare, cu capul spre stânga, se sprijină cu dreapta pe măciucă, pe piept, umărul şi braţul stâng sprijinit pe şold, purtând pielea leului din Nemeea. Pe aceste tetradrahme cu flan mare, de 27-32 mm şi greutăţi între 16-17 grame, apare legenda (înscrisul) cu litere greceşti pe trei laturi ale monedei: HPAKΛEOYΣ ΣΩTHPOΣ ΘAΣIΩN (HRAKLEOUS SOTIROS TASION), ceea ce înseamnă: Heracles salvatorul tasienilor.

Tetr traca av Tetr traca rev

Un tip monetar mai rar întâlnit, tot tracic, imitând modelul tasian, cu tendinţă de schematizare, este cel al căror monede păstrează acelaşi tip de avers şi revers, dar se modifică legenda: HPAKΛEOYΣ ΣΩTHPOΣ ΘPAKΩN (HRAKLEOUS SOTIROS TRAKON), Heracles salvatorul tracilor.

Sursele imaginilor: internet

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s